Am un dosar penal care stă în nelucrare – procurorul nu îl soluționează de mai bine de 2 ani. Ce este de făcut?
Problema principală, în majoritatea dintre cazuri, nu dosarul penal în sine este sau dovedirea vinovăției unei persoane, ci durata excesiv de îndelungată a soluționării lui, nelucrare. Nu de puține ori se întâmplă să auzi de plângeri penale formulate cu ani în urmă și persoana vătămată să nu primească nicio veste de la poliție sau parchet.
Ce este de făcut în această situație? Există vreo cale legală prin care poți urgenta procedura, astfel încât dosarul să nu stea în nelucrare?
Potrivit Codului de procedură penală, organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.
Ce înseamnă însă termen rezonabil, asta rămâne la latitudinea fiecărei autorități publice. Legea nu prevede limitele termenului rezonabil, iar tocmai din acest motiv, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat de mai multe ori România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin nerespectarea termenului rezonabil pentru finalizarea procedurilor judiciare. Pentru aceste considerente, a fost introdusă pentru prima dată în legislația procesual penală procedura contestației privind durata procesului penal.
Contestația privind durata procesului penal, remediu pentru starea de nelucrare a dosarului
Potrivit Codului de procedură penală, dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, dosarul stând în nelucrare, se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii.
Durata rezonabilă a procedurii înseamnă:
1 an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;
1 an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță;
6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.
Astfel, pentru a fi admisibilă, contestația nu trebuie făcută înainte de trecerea acestor termene, respectiv 1 an și 6 luni.
Este important să știi faptul că instanța de judecată nici nu va analiza contestația cât timp durata rezonabilă de 1 an, respectiv de 6 luni nu a fost depășită.
Criteriile în funcție de care se apreciază asupra duratei rezonabile
Potrivit art. 488 indice 5 alin. (2) din Codul de procedură penală, elementele pe care un judecător trebuie să le analizeze pentru aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare sunt după cum urmează:
natura și obiectul cauzei;
complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor;
elementele de extraneitate ale cauzei;
faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare;
comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului;
comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate;
intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei și alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.
Cine poate introduce contestația privind durata procesului penal?
Potrivit legislație noastre, contestația privind durata procesului penal poate fi introdusă de către (i) suspect; (ii) inculpat; (iii) persoana vătămată; (iv) partea civilă; (v) partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror.
Ce faci însă în situația în care durata procedurii nu a depășit 1 an sau 6 luni, după caz?
Te-ai putea întreba ce faci în situația în care durata procedurii nu a depășit 1 an sau 6 luni, după caz, ținând cont de faptul că dosarul penal este tergiversat în mod evident.
Procedura de soluționare a dosarului penal depinde foarte mult de activitatea prestată în concret de avocatul din cauză.
El poate formula cereri către organele de urmărire penală prin care să solicite administrarea unui anumit probatoriu, iar mai apoi de urgentare a soluționării dosarului, poate colabora cu procurorul, astfel încât activitatea acestuia să se desfășoare într-un ritm alert.
Pentru aceste considerente, este recomandat ca în dosarele penale să ai alături un avocat bun pentru a obține soluții favorabile într-un timp cât scurt.